Omida fructificațiilor – Helicoverpa armigera

Omida fructelor este o specie polifagă care atacă numeroase specii de plante din flora spontană și de cultură. La legume, atacă tomatele, ardeii, vinetele, fasolea.

            Descriere: Adulții sunt fluturi de 1,4-2 cm lungime, având anvergura aripilor de 3-4 cm. Masculii sunt de culoare galben-maronie, gălbuie sau maro. Femelele sunt portocaliu-maro deschis, iar pe aripile anterioare în zona centrală prezintă o pată reniformă de culoare maro-închis. Ouăle sunt mici, de aproximativ 0,5 mm, de culoare albă-gălbuie. Larvele sunt mari, de 1,5-2 cm lungime și au culoare variata, de la verde-brun la brun închis. Dorsal, larva prezintă o dungă longitudinală și două dungi laterale mai închise la culoare. Pupa este de culoare brun-închis.

Larva – adult

            Biologie: Insecta are 2-3 generații pe an (mai-iunie, iulie-august, august-mai) și iernează în stadiul de pupă în sol, într-o celulă ovală de pământ, la adâncimea de 7-25 cm. Adulții apar primăvara, la sfârșitul lunii aprilie, începutul lunii mai. Fluturii zboară pe înserate și noaptea. După 3-5 zile începe depunerea ouălor, izolat pe frunzele, tulpinile și pe inflorescențele vinetelor, tomatelor ardeilor. O femelă poate depune între 300-3000 de ouă. Larvele apar după o săptămână și parcurg 5 stadii larvare până să ajungă la maturitate. La maturitate deplină, părăsesc planta și organul atacat și pătrund în stratul superficial al solului pentru a se transforma în pupă.  Întreg ciclul de dezvoltare, de la ou până la adult, variază între 35-41 de zile ( 28-33 în spații protejate).

Schadbild Helicoverpa armigera

            Mod de dăunare: La apariție larvele rod epiderma și miezul frunzelor, bobocii și florile, apoi pătrund în pulpa fructelor, unde se hrănesc cu semințele. Bobocii atacați nu se mai deschid se înnegresc și cad, iar florile atacate se zbârcesc și devin brune. În cursul hrănirii, larva elimină excrementele la exteriorul organului atacat, ceea ce face ușoară identificare. Din momentul în care larvele au pătruns în fruct, este aproape imposibil să mai efectuați tratamentul, deoarece procentul de substanța activă care ajunge la nivelul semințelor este mic. După ce larva a consumat semințele din fruct, iese și împupează în sol. Uneori, împuparea se realizează chiar în fruct.

25 Sep 2009 — Cotton Bollworm Moth caterpillar (Helicoverpa armigera) feeding on a Cotton boll. — Image by © Nigel Cattlin,/Visuals Unlimited/Corbis

             Aceasta omidă produce pagube însemnate la culturile de tomate din spații protejate. O singură omidă poate ataca toate tomatele dintr-un ciorchine. Odată pătrunse în fruct, larvele sunt greu de combătut iar dauna a fost deja creată. În momentele neprielnice, caracterizate prin lipsa hranei și condiții nefavorabile, dăunătorul poate intra în diapauză timp de câteva luni.

Atac la tomate

            Metode de control și combatere: Lucrările solului și arăturile adânci determină distrugerea pupelor din stratul superficial al solului. Combaterea buruienilor elimină sursa de hrană a adulților și a larvelor.  Înființarea culturilor mai timpurii duce la o vigoară mai puternică a plantelor, impactul dăunătorului nu mai fie atât de mare. O altă metodă de control este cultivarea de plante capcane (bumbac, in ricin, porumb) semănate primăvara devreme pentru atragerea fluturilor să depună pontă, după care plantele se elimină.

           
            La culturile de tomate din ciclul II, tratamentele preventive și de combatere a omizilor trebuie să înceapă când 50% din florile de la primul etaj au înflorit; practic, după ce încep să înflorească primele flori, poate fi început tratamentul preventiv împotriva omizii

            Cea mai sensibilă fază a omizilor în care tratamentele au cea mai mare eficiență este imediat după eclozare, când mobilitatea este foarte redusă, iar hrănirea este foarte dificilă și necesită un efort energetic destul de mare din partea insectelor. De asemenea, și cantitatea necesară de insecticid este mai mică decât în următoarele faze. Barierele fizice (plasele de umbrire laterale) ce împiedică pătrunderea moliilor adulte în sere / solarii, reduc semnificativ severitatea atacurilor omizilor.

            Tratamentele chimice se aplică la primele observații ale dăunatorului, cu insecticide organofosforice, carbamice sau piretroide.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *